Ionel Teodoreanu - Cu Mihail Sadoveanu la Constantinopol

Ionel Teodoreanu - Cu Mihail Sadoveanu la Constantinopol

de Mihail Sadoveanu



Putin timp dintr-un an evadez din viata de munca cotidiana a Iasului si plec spre alte meleaguri.
Asta-vara, de exemplu, d-l Sadoveanu, care terminase Zodia Cancerului si uin care doua capitole se pertec la Constantinopol, mi-a propus sa facem o calatorie spre fosta capitala a Turciei. Am plecat impreuna: d-l Sadoveanu, eu si sotia mea.
Dimineata, luam tocmai masa, cand vaportul a intrat la Bosfor. Nevasta-mea lasa masa neispravita si se sui pe punte ca sa vada mai bine intrarea in stramtoare. Acolo un grup de domnisoare de la Educatia fizica care faceau o excursie la Constantinopol, vorbeau intre ele, spunand ca au auzit ca pe vapor sint scriitorii Sadoveanu si Ionel Teodoreanu. Isi exprimau toate regretul ca n-au putut sa ne vada si sa ne cunoasca. Nevasta-mea s-a amestecat atunci in vorba si le-a spus ca d-nii Sadoveanu si Teodoreanu sint intr-adevar pe vador. Ca d-l Sadoveanu e un om inalt, voinic, rotund, cu o vasta pelerina si o palarie si mai vasta si ca d-l Teodoreanu e un tanar cu figura copilareasca si cu parul totdeauna zburlit.
"Acum ii veti cunoaste".
Intre timp, veniram si noi. Am fost, intr-adevar, recunoscuti. Dupa o cerere galagioasa de fotografii si autografe, ne-am vazut inconjurati de toate partile cu aparate fotografice si cu zambete malitioase.
Si am vazut cu aceasta ocazie ce inseamna sa fii popular. In legatura cu d-l Sadoveanu, imi amintesc si o scena petrecuta intr-un bazar. La Constantinopol, ne-am dus toti trei la bazarul persanului Ibraim-Lala-Irana, care avea lucruri remarcabile.
Mai entuziasti si mai naivi, nevasta-mea si cu mine am debutat in cumparaturi, dand, natural, preturi exagerat de mari. D-l Sadoveanu, punandu-si ochii pe niste miniaturi persane, s-a hotarat sa-l intrebe pe Ibraim: "Caci para?" (Cate parale?) asezandu-se pe scaun in fata tejghelei.
Persanul ii raspunse: "20 lire".
D-l Sadoveanu, la acest raspuns, oferi foarte calm: "3 lire".
Sotia mea si cu mine stam in picioare si asteptam plecarea. Au trecut vreo 2o de minute, in care timp d-l Sadoveanu se uita la miniaturi, iar noi ne uitam cand la d-l Sadoveanu, cand la Ibraim-Lala-Irana. Vazand ca aceasta poveste putea sa mai dureze, am plecat din bazar, lasand pe d-l Sadoveanu, uitandu-se la miniaturi si pe persan uitandu-se la d-l Sadoveanu. Era tocmai ora de inchidere a bazarului. Eram obligati sa plecam. Acum s-a petrecut minunea. D-l Sadoveanu a scos foarte calm trei lire, le-a pus pe tejghea, a luat cele trei miniaturi, le-a pus in buzunar, fara ca persanul, magnetizat, sa spuna nimic si a plecat. Ibraim-Lala vazuse, desigur, in viata sa si mai ales in bazar oameni care se targuiesc cu frenezie, care-si smulg parul, avand adevarate accese de epilepsie in fara unui pret ce nu le convine, oameni in stare sa vorbeasca trei ceasuri ca sa reduca un pret de o lira cu cativa piastri. Dar un om care sa ofere un pret atat de disproportionat, 3 lire fata de 20, si care sa taca atata timp asteptand rezultatul, nu mai vazuse persanuld e cand era in bazar.
Iata cum moldoveanul Sadoveanu a invins prin placiditatea sa pe cel mai iscusit negustor care e persanul prin definitie.






Ionel Teodoreanu - Cu Mihail Sadoveanu la Constantinopol


Aceasta pagina a fost accesata de 1736 ori.